vineri, 30 martie 2007

Primaru-i aici?

Stau în birou şi-mi pierd vremea, că-i vineri şi nu prea am treabă, de fapt chiar nu am treabă. Telefonul tot sună şi ăia de la secretariat mă enervează că nu răspund. Ies pe hol să pip o ţigară. Mă uit pe geam, văd ca de obicei oameni care stau şi pierd vremea p'in Centru. Copiii au ieşit de la şcoală şi pierd şi ei vremea prin Centru. Uşa de la holul primăriei se deschide şi intră un tip cam de vreo 45 de ani, cu păr tuns scurt şi cărunt îmbrăcat ca pe la noi, o combinţie între pantaloni de costum, cizme, o bluză sport ieftină şi uzată din material subţire, pe sub bluză o vestă sau un plover de lană făcut manual şi o cămaşă. Pe cap poartă o şapcă în stil proletar şi are nişte ochi nici mari şi nici mici dar la care abia se vede albeaţa ochilor. Închide uşa holului şi îşi bagă mâinile în buzunare.
- Bună ziua! îi urez eu încă înainte să se întoarca el înspre mine. Nu ştiu din ce motiv l-am salutat eu primul.
- Bună ziua! mă salută şi el oarecum surprins şi porneşte înspre uşa ce dă în biroul ce-l împart cu primarul.
- Îi cineva aici? mă întreabă arătând cu degetul înspre birou.
- Nu, dar pe cine căutaţi?
- Pe primaru'.
- Nu-i aici... îi plecat din localitate.
- Da casieru' îi aici? întreabă din nou după o scurtă pauză.
- Nu-i nici casieru'.
Între timp intră în hol şi domnişoara asistentă, o femeie de vreo 40 de ani, care probabil că în tinereţe arăta destul de bine. Bănuiesc că îi cam sucită de cap dacă a rămas domnişoară la vârsta ei.
- Bună ziua! salută asistenta făcând abstracţie de prezenţa omului cu ochii ciudaţi.
- Bună ziua! îi răspund eu.
- Nu ştii cine dă hârtie pentru ca să poţi să vinzi vaci în târg?
- Nu ştiu, dar staţi să întreb pe secretară.
Deschid uşa la secretariat şi o întreb pe doamna secretară Dana, pe care nu prea o suportă unii oamenii şi sunt de-a dreptul terorizaţi la gândul că trebuie să apeleze la serviciile ei:
- Dana nu ştii cine dă hârtie la vaci pentru târg?
- Doctorul!
- Da nu de la primărie...? încearcă să intervină şi domnişoara asistentă de pe hol.
- Nu de la primărie! o întrerupe doamna secretară.
Domnişoara asistentă strâmbă discret din nas după care pleacă.
Eu îmi reiau locul la geam şi îl privesc pe omul cu ochii ciudaţi care mă întreabă din senin:
- Primaru' nu-i aici?
- Nu-i aici. îi răspund eu, după care omul face stânga-n 'prejur şi pleacă.